Pentru a fi sanatosi, cerealele ar trebui sa isi afle locul zilnic in meniul nostru. Dar nu oricum si nu oricare….Daca v-a bantuit vreodata dilema „faina alba versus faina neagra, faina de grau versus faina de alac”, poate cele de mai jos va vor ajuta sa petreceti mult mai putin timp in fata rafturilor cu faina din magazine si sa faceti o alegere rapida cu care sa fiti impacati.
1. Faina integrala NU este intotdeauna optiunea cea mai buna. De ce? Pentru ca atunci cand cerealele provin dintr-o cultura care a fost chimizata, majoritatea compusilor nocivi se afla in exteriorul bobului. Asta inseamna ca ii vom avea la pachet volens nolens impreuna cu mineralele pretioase. Deci, faina neagra in principiu este de preferat celei albe, dar numai daca este dintr-o sursa care cultiva traditional, fara a uza de chimicale sau dintr-o sursa cerificata ca fiind ecologica. Altfel, luati-o pe cea alba, luati si niste tarate bio si amestecati-le la domiciliu.
Evident, principiul de mai sus se aplica la orice produse de panificatie. Noi suntem mari fani de paste, asa ca am facut o prospectare de piata exhaustiva. Concluzia este ca gasiti paste integrale bio la pret decent la Auchan sau la Lidl.
De mentionat ca, in cazul in care aveti faina negra „curatica” si sunteti tentati sa inlocuiti faina alba cu cea neagra in retete, rezultatul NU va fi spectaculos. E mai bine sa rezistati eroic acestei tentatii. De ce? Pentru ca la aceeasi cantitate de faina, cea neagra va avea mai putin gluten. Asta inseamna ca aluatul va trebui framantat timp mai indelungat si vor fi necesare tehnici brutaricesti ca sa rezulte un produs finit multumitor. De asemenea trebuie adaptata cantitatea de lichid. Deci, e de preferat sa folositi retete care sunt deja create si verificate pentru faina integrala. Ce e consacrat cu faina alba va ramane asa.
2. Faina de grau sau de alac (grau spelta)? Spelta e mai bogat in nutrienti. Asta nu inseamna ca graul e de lepadat, dar daca aveti optiunea si e loc in buget, optati pentru alac.
3. Faina cu gluten sau fara? Cu gluten. In majoritatea cazurilor, sensibilitatea la gluten nu este datorata glutenului in sine, ci insuficientei sau incorectei preparari a cerealelor sau a asocierii lor nefericite cu alte produse. S-a observat ca cei care au intoleranta la gluten declarata pot manca fara probleme paine cu gluten, preparata insa in maniera traditionala cu maia si timp de fermentare indelungat. Deci, cititi despre painea cu maia, incercati-o si daca simptomele de discomfort dispar, inseamna ca nu glutenul e problema. Si astfel, nu numai ca veti pasi in taramul extraordinar al painilor mirifice cu maia, dar ati mai scapat de un lat pus pe nedrept in jurul optiunilor voastre culinare.
4. Faina de mei, de secara, de ovaz….in loc de cea de grau? Poate, dar nu neaparat in paine. Faina de secara va genera un tip de paine aparte, mai dificil de realizat, dar cu o savoare de netagaduit. Insa daca sunteti incepatori in ale brutaritului artizanal, e bine sa amanati painea cu secara dupa etapa de initiere. Faina de mei si cea de ovaz, datorita continutului slab in gluten, vor face aluatul lipicios, ud si nu neaparat savuros. Ele sunt pretabile cu mai mult succes pentru biscuiti digestivi sau inmuiate peste noapte impreuna cu cerealele pentru micul dejun. Asa au digerabilitate mare, gustul cerealelor nu va fi major infuentat, insa calitatile nutritive vor fi augumentate cu siguranta.
In speranta ca cele de mai sus v-au fost de folos si cum vremea rece se preteaza utilizarii intensive a cuptorului, declar sezonul brutaritului DESCHIS!
sursa foto: vegkitchen.com, sourdough.com
Am gasit postarea despre faina, dar te intreb daca putem gasi aceste tipuri de faina in comert si cum le identificam, sa nu fim pacaliti. Mama mea, are 81 de ani, imi spunea ca faina buna si de calitate daca o arunci pe un perete tencuit, ramane pe perete nu cade. Spun toate astea pentru ca am intrebat-o cum facea bunica paine, deoarece am prins si eu vremurile cand faina era faina din grau, nemodificat genetic si painea avea alt gust, consistenta si savoare. Desi era vara si foarte cald rezista si 3 zile intr-un cufar de lemn, infasurata in prosoape albe din canepa( si ele facute manual tot de bunica). Vremurile acelea s-au dus de mult, ca si tavile din cupru ale buncii. Multumesc pentru articol!
Multumesc pentru detaliile de poveste.. ma bucur intotdeauna cand aflu franturi din care pot sa recompun putin realitatea si normalitatea din alte vremi. Cu speranta, evident… ca poate va exista candva o revenire la normalitate.
Din cate stiu eu majoritatea fainurilor de pe piata noastra sunt aditivate. Dar legislatia permite ca aditivii respectivi sa nu fie trecuti pe eticheta. Deci e greu de selectat din fainurile comercializate in super market…
Terra Natura e un furnizor pe care l-am incercat si care s-ar putea sa treaca testul cu peretele tencuit. Doamnele de la Mama Pan stiu ca au un furnizor care de asemenea are o faina fara aditivi. Le puteti scrie pentru a va informa…
In plus.. sunt sigura ca exista mici fermieri care ne asteapta sa ii descoperim cu fainuri autentice si nechimizate in nici un stadiu al productiei. Trebuie doar sa cautam…
In plus, cred ca e bine de luat in calcul si maniera de macinare a fainii.. evident de preferat moara cu pietre.
Cautarea mea s-a terminat cand am descoperit moaracupietre.ro – ati incercat?
Nu inca, dar multumim pentru pont 🙂