mere autohtone 1

Pe vremea cand mama ma trimitea la piata sa cumpar „de-ale gurii”, criteriile nu includeau: „sa fie romanesc/romaneasca”. Pe vremea aceea capsunile, caisele, ciresele, merele etc. erau DOAR de ale noastre.

Astazi trebuie sa faci o adevarata „vanatoare” ca sa gusti din ceva ce s-a hranit din pamantul nostru, si care in consecinta are minime sanse de a fi iradiat si supus unor chimizari excesive. Nu mai vorbesc de modificari genetice. Eu am gasit doua criterii cu care cred ca nu veti da gres, in cazul in care va doriti produse nu neaparat aratoase, dar neaparat gustoase, ceea ce inseamna ca sunt si hranitoare.

Criteriul nr. 1: MAINILE CELUI CARE VINDE

maini taran

Mainile celui care vinde, daca este producator, o sa fie maini muncite, neingrijite, cu bataturi, cu pamant in unghii, cu crapaturi de la munca campului. Cine a pus mana la plivit si sapa la prasit macar odata, o sa inteleaga ce vorbesc. Cine a cultivat macar o data in viata ceva, o sa recunoasca efortul urias facut a priori vanzarii, incepand cu pregatirea holdei, semanat, rarit, plivit/prasit, cules, spalat, legat, transportat.

Sunt o multime de etichete care zic „ceapa romaneasca”, „capsuni romanesti” si pe ladite scrie in greceste. Toate laditele sunt la fel si toate capsunile sunt la fel. E suficient sa priviti mainile… Ele va vor spune tot ce vreti sa stiti. Etichete mincinoase o sa gasiti cu duiumul. La fel si vorbe de samsari alunecosi.

Dar mainile nu o sa minta niciodata. Priviti la ele si veti sti de unde sa cumparati.

Criteriul nr. 2: CUM ESTE ASEZATA MARFA PE CANTAR

cantar pinterest

Cel care arunca nonsalant cartofii sau ceapa in tas, nu si-a rupt spinarea sapand la cultura sau curatandu-i de noroi sa ii pregateasca pentru piata. Nu il intereseaza. E doar o marfa. Nu sunt cartofii sau ceapa LUI. Sunt marfa in tranzit.

Taranul autentic isi aseaza cu grija produsele pe cantar, ca pe niste copii. Isi oranduieste cu duiosie cepele pe taraba si se poarte cu salatele lui ca si cum ar fi printese din povestea lui Andersen (sensibile la cea mai mica atingere). Mainile lui batatorite sunt capabile de o delicatete pe care mainile ingrijite nu o au. Ba, din contra.

Samsarii arunca merele in tas. Nici un producator nu o sa isi arunce merele in tas, pentru ca stie ca in scurt timp se vor strica acolo unde ai fost lovite si il doare sufletul. Chiar daca le vinde. Nu poate sa isi bata joc de ele, chiar daca ies din posesia lui.

mere autohtone

Fiind vigilenti la ce produse cumparam si preferand micii producatori autohtoni, sprijinim autenticitatea. Altfel, o sa ne inghita balena cea mare a fructelor si legumelor fara gust si miros. Deja am pierdut mare parte din varietatea de seminte autohtone, adaptate la climatul nostru, robuste si selectate de-a lungul generatiilor. Ne-am umplut de hibrizi.

Taranii sunt pacaliti sa cumpere seminte sterile, ca sa devina robii companiilor care vand asa ceva. Dar lantul nu se opreste aici. Sunt producatori de miere care isi aseaza stupii langa lanuri de rapita, ca apoi sa constate ca semintele au fost sterile si albinele nu au ce polen sa culeaga si, in consecinta, nici ce miere sa faca. Deci, odata intervenit in echilibrul normalitatii, sirul repercursiunilor nu se opreste imediat. Sunt efecte nebanuite si pe termen lung.

Asa ca, va rog, puneti umarul la mentinerea elementului firesc, natural si autohton. Protejandu-i pe producatorii autentici, ne protejam sanatatea si natura.

mere de import

PS am extrapolat aici ideea ca samsarii vand cu predilectie produse straine. Exista si exceptii. Asa ca daca va „cunoasteti” samsarul si aveti incredere in declaratia de provenienta, ignorati cele de mai sus.

sursafoto: pinterest.com, 123rf.com, business24.ro, semperfidelis.ro, sanatatebzi.ro

1 comment on “Cum sa deosebesti in piata produsele autohtone de cele straine”

Lasă un răspuns la Gratiela Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *