Noi mancam des leguminoase. Nu pentru ca asa am invatat de la bunica sau de la mama, ci pentru ca am pornit de la o simpatie pentru mancarurile libaneze si am continuat cu o convingere neaosa ca ne fac bine. Dar, leguminoasele iti joaca feste daca nu stii cum sa le „pre” gatesti si sa le „prea” gatesti…Iata aici cum sa va bucurati de linte si naut, fara sa aveti senzatia dupa masa ca sunteti in balon…zburand in vazduh. Pentru cei mai pudici reformulez: fara sa suferiti de un teribil meteorism.
Stilul oriental traditional de a prepara leguminoasele este de a le pune la inmuiat vreme indelungata. Cand zic indelungata nu inteleg doar perioada de timp in care ele se hidrateaza la punctul maxim. Pentru ca nu asta urmarim. Hidratarea si timpul de fierbere mai redus sunt aspecte secundare al acestui proces.
Leguminoasele, si nu numai, contin in samanta lor substante chimice care sa inhibe eventuale actiuni ale daunatorilor (insecte sau plante) care ar pune viata vlastarului nou in primejdie. Subtantele cu pricina, puteti sa le numiti mini-otravuri, se numesc fitocide. Se elibereaza atunci cand samanta se afla in conditii propice incoltirii. Cu alte cuvinte, in momentul in care noi fierbem o leguminoasa fara sa o fi inmuiat inainte, vom primi la pachet si „otravurile”. Ele blocheaza digestia eficienta si absorbtia nutrientilor. Astfel, mancarea nemistuita va produce balonarea, pe care lumea o asociaza in mod obligatoriu cu aceasta categorie de alimente. NU trebuie sa fie asa! Preparate corect, leguminoasele aduc mari beneficii sanatatii si pot fi digerate fara mari batai de cap…si de abdomen.
DAR, daca punem la inmuiat timp de 24-36 ore, rastimp in care schimbam apa de cateva ori, clatim leguminoasele si punem apa proaspata, fitocidele iau calea apei ce duce catre epurare si apoi spre marea cea mare. Noi ramanem, in schimb, cu o mancare digerabila. In plus, un beneficiu de netrecut cu vederea este ca, in momentul dinaintea incoltirii, semintele isi maresc semnificativ cantitatea de enzime, minerale, vitamine si proteine, inregistrand totodata o scadere la capitolul carbohidrati.
Deci, inmuierea prelungita a leguminoaselor are ca efect o crestere a substantelor nutritive, o crestere a gradului de absorbtie a nutrientilor si o digestie mai facila.
Stiu ca in epoca fast food urilor si a fast livingului, sa iti planifici o masa cu 36 de ore inainte e ca si cum ai iesi seara la plimbare cu o testoasa in loc de caine. Dar, aceasta e calea catre sanatate sau inapoi catre sanatate. Very very slow food. Nu alta. Ma indoiesc ca la resturantele libaneze ei stau in bucatarie cu nautul si lintea in diverse stadii de inmuiere, etichetate minutios…in nu stiu cate boluri. Tehnica este clar destinata folosirii domestice.
Eu am testat. Sunt o mare iubitoare de hummus si falafel. Copiii mei au mancat de la varste fragede si linte si naut preparate in diverse moduri. Am patimit ceva vreme pana sa verific metoda si pana sa ii inteleg sensul. Dar, odata ce am priceput, am asezat la loc de cinste aceasta invatatura.
Chestiunea cu fitocidele se aplica si la oleaginoase, migdale, seminte de floarea soarelui, de dovleac, susan, dar si la cereale grau, orz etc. Toate trebuie inmuiate, clatite si schimbate de apa in care au stat.
La buna PRE-gatire!
PS De remarcat ca, in general, condimentele cu care se asezoneaza leguminoasele sunt carminative (cumin, marar, cimbru, coriandru etc) Deci, nu ezitati sa le folositi din belsug pentru o experienta culinara placuta si sanatoasa.
sursa foto: chungathcomputers.com, culicurious.com
Multumesc pentru informatii. Sunt foarte utile.
Cu drag.