Oricine poate face paine cu maia

Acum ceva vreme am facut prima paine reusita, crescuta exclusiv cu maia! Am mancat-o cu ai mei integral, imediat ce a fost suficient de rece incat sa nu ne prajim papilele. Ma simteam ca Ratatouille cand combina branza cu struguri..simteam artificii, “curcubeu pe cerul gurii”. Suna patimas si exagerat. Si totusi, NU este nimic exagerat. E unul dintre gusturile alea pe care ti le doresti, desi nu le-ai mai intalnit. Gusta exact asa cum trebuie sa guste o paine. Revelatie! Painea cu maia ma urmareste de vreo 8-9 ani. Era unul dintre subiectele alea pe care nu le intelegi si pe care, desi simti ca e ceva de invatat din ele, le eviti pentru ca nu le poti “digera”.

Am dat peste retete de paine fara drojdie, cu “miros” si ingrediente de Muzeul Satului..paini cu aluatel. Mi se parea peste puterile mele si ale vremurilor actuale sa faci o astfel de paine. O pornesti astazi si cu putin noroc o termini peste vreo patru zile …

Am mai incercat acum cativa ani sa ma incumet la o maia inceputa in casa, dar toate informatiile pe care le gasisem erau “la ochi” si “dupa ureche”. Gen, daca ti se pare ca miroase “dubios” nu a reusit. Trebuie sa o iei de la inceput. Defineste, matale, “dubios”….Asa ca dupa una, doua transe de mirozne care am zis eu ca nu sunt demne de a genera o paine mancabila m-am lasat pagubasa.

Am abandonat ideea de facut paine in casa si am cautat la Mega painea cea mai curatica. Am gasit-o relativ multumitoare si aia a devenit painea casei. Pana cand….prietena mea, G. care este o deschizatoare de drumuri si la care am maincat cele mai bune paini, imi facu de Craciun cadou o carte despre paine. Si G. si eu, citim cartile de bucate ca pe romane. Nu pot sa va explic sentimentul, cred ca vine odata cu varsta.

Ei bine, la 6 luni de la primirea cartii, timp in care am copt aproape zilnic paini, painici, chifle, covrigi si am facut gogosile cele mai gustoase din istoria gogosilor (dar am si aruncat vreo 3 paini din astea cu maia)….s-a intamplat miracolul. Am reusit, slava Domnului, prima paine crescuta exclusiv cu maia! A fost o fericire uriasa!

In aceste 6 luni am avut momente in care am zis: “nu pot sa fac o paine care sa nu fie nici acra, nici uda, nici tare ca piatra. Ma las”. Dar, rabdarea a meritat. La putin timp dupa ce am primit cartea m-am incumetat la executia maialei. A reusit! Am impartit-o frateste cu G. In lunile astea si ea si eu am facut paine cu maia si drojdie in paralel. Ceea ce, face o paine cu savoare speciala, dar fara a fi nevoie de perioadele lungi de fermentare pe care le presupune o paine facuta exclusiv cu maia. Deci, vestea buna este ca, chiar daca nu aveti timp si spatiu de alocat pentru un mini atelier de brutarit, cu un borcanel de maia puteti da o noua fata, gust si savoare painilor facute in casa. Asa ca, voi dedica o zona speciala pe blog pentru painea cu maia, care e facubila de oricare dintre noi!

Nu e doar un vis scump si excentric din brutariile artizanale cu nume frantuzite. ESTE o realitate pe care o purtam in gene, pentru ca de veacuri, stramoasele noastre faceau painea in acest fel. Trebuie doar sa desprafosam amintiri latente. G. spune ca una dintre mancarurile ei preferate era painea facuta la test de bunica ei, mancata cu rosii cu gust.

Prepararea painii e un proces minunat. E un lucru plin de sens si cu o finalitate care te umple de multumire! Daca eu, care nu sunt “maini dibace” in ale culinaritului am reusit, atunci oricine, numai sa vrea!, poate reusi. In plus, painea cu maia poate fi tolerata chiar de persoanele cu intoleranta la gluten, pentru ca fermentarea ei sparge glutenul astfel incat sa fie metabolizat de persoanele cu boala celiaca (mai multe intr-un articol viitor AICI). Deci, veste buna anul are: nu numai ca e extrem de savuroasa, dar in plus… este si sanatoasa si ne uneste cu “radacinile”noastre!

Hai, suflecati-va manecile, luati faina din camara… si sa porneasca framantatul!